Mi-era frig pana sa te intalnesc.
Voci, lumini, claxoane, parfum de tigara… Toate imi apareau ca intr-un vis. Am mers unul langa celalalt, linistiti, fara sa incercam sa ghicim ce ar trebui sa ne spunem. Traiam fara graba. Ne fauream propria poveste.
La despartire ne-am strans mainile. Ale lui erau ingrozitor de reci. Tremuram. M-a apucat un chef nebun sa il sarut si apoi sa imi trec degetele prin parul lui. Pana sa apuc sa rosesc mi-am dat seama ca drumul nostru se termina aici. N-am stiut ce altceva sa fac decat sa ii rapesc privirea aia neobrazat de iscoditoare si sa o ascund intr-un coltisor de suflet. Nu o sa stie nimic.
Fara sa vreau, am iesit la plimbare in sufletul gol. Fara sa stie, mi-a daruit eternitatea in acea seara.
Nu pot sa ma plang de drumul pe care l-am ales. Mi-e teama de miracol, insa o sa il primesc cu bratele deschise.
Am adormit tarziu, cu tine-n gand.
“Ma intind in pat langa tine,
Imi ingrop ziua in parul tau.
Respiram amandoi impreuna,
Ne amestecam…”
[Vama Veche]
104 comentarii
Comments feed for this article
31 octombrie, 2009 la 10:06
emilienne
Nemaipomenit de sincer si de frumos!
31 octombrie, 2009 la 10:12
RaisaLari
nice 🙂
31 octombrie, 2009 la 10:14
Diana
Postul asta e realitate sau fictiune?
31 octombrie, 2009 la 10:17
Le dernier coup
Ma asteptam ca primele comentarii sa vina de la fete. 😀
@emi, RaisaLari: Multumesc!
@Diana: Daca simti ca e fictiune, e fictiune. Daca simti ca e realitate, e realitate. 🙂
31 octombrie, 2009 la 10:20
Diana
Ce frumos te-ai eschivat… 😛 Ma bucur ca ai mai inceput si tu sa scrii. Era si timpul! Mi-a dat fiori postul asta.
31 octombrie, 2009 la 10:22
Choo
Ce frumos se vede dragostea prin ochii tai….
31 octombrie, 2009 la 10:57
ElDuro
Vad ca m-ai ascultat si ti-ai luat zborul.Felicitari pentru textul asta minunat!
31 octombrie, 2009 la 11:04
Vidzzz
Ia mai lasa-ma cu fetele tale. 😀 SI MIE MI-A PLACUT! FOARTE MULT CHIAR!
Hoato. 🙂
31 octombrie, 2009 la 11:07
Zipax
Fie realitate, fie fictiune, trebuia sa il incalzesti!
Foarte foarte fain, mi-ai adus aminte de Cella Serghi de data asta.
31 octombrie, 2009 la 11:14
anna.bella
Impresionant articol!Sa stii oricum ca drumurile doar par sa se termine.
Fana in continuare.
31 octombrie, 2009 la 11:16
Adela
Cine stie,poate povestile astea coincideau.Poate sfarsitul e unul intr-adevar frumos…
31 octombrie, 2009 la 11:18
Mihaela
Capitol de roman de dragoste e asta :X Imi plc la nebunie!!
31 octombrie, 2009 la 11:21
Marrakech
Citatul ala din Vama Veche a fost cel mai frumos mod de a incheia articolul tau! Foarte tare!
31 octombrie, 2009 la 11:40
Radu Georgescu
Mergeau un piculet mai multe detalii picante pentru domnisoare. 😀 In rest atinge perfectiunea.
31 octombrie, 2009 la 11:44
Zipax
E trist cand singurul lucru cu care te alegi, chiar si in vis, e o privire care nu tine de cald foarte mult timp.
31 octombrie, 2009 la 11:51
Deeana
Vezi ca ai si tu momente [sau ma rog, nu tu, sufletul tau] in care te simti o biata bleaga indragostita [ca noi toate de altfel], in care renunti la orice spune oricine din jurul tau?
31 octombrie, 2009 la 11:54
Le dernier coup
Nu am specificat daca articolul asta e adevar sau fictiune. Deci… degeaba. 🙂
31 octombrie, 2009 la 11:57
Teo
Dealul Spirii…=))))) Haha ce nebuna esti si ce memorie buna ai! >:D<
31 octombrie, 2009 la 12:04
Lahiri
E frumos sa traiesti si sa simti asa ceva oricum ar fi:ori in realitate ori doar in imaginatie. P.S. Mainile reci inseamna sinceritate.
31 octombrie, 2009 la 12:08
Bughy
Daca e realitate, frumoasa declaratie de dragoste.
31 octombrie, 2009 la 12:13
bella
Imi place blogul asta,chiar ma regasesc in el, mai ales in povestea asta cu fat-frumos! Fara sa stie, iti da eternitatea dar te si raneste.
31 octombrie, 2009 la 12:19
milli
Asta e pe principiul „you take my breath away”…:-< Prea multe amintiri.Ce bine ar fi daca am reusi sa uitam tot…
31 octombrie, 2009 la 12:30
Calabria
Tuturor ne e teama de miracole.Si da, pentru mine iubirea e un miracol.Si da, mi-e teama de ea pentru ca loveste atunci cand te astepti cel mai putin si loveste cu putere.Dar si eu sunt de acord ca miracolele trebuie primite asa cum se cuvine.
31 octombrie, 2009 la 12:35
Laura
Si in aceeasi seara ai simtit ca traiesti cu adevarat.Am zis-o eu in locul tau, caci stiu ca asta gandeai. 😛
31 octombrie, 2009 la 12:38
Shine
Mda,dai si peste d-astea in viata…
31 octombrie, 2009 la 12:40
Deliutza
Pitica mea,ce frumos scrii tu!!!Norocos ii ala,oricine ar fi el!
31 octombrie, 2009 la 12:43
manu
Intotdeauna e o placere sa iti citesc articolele. Nici asta nu se abate de la regula! Bravo.
31 octombrie, 2009 la 12:50
Camelia
Vad ca am ajuns un piculet cam tarziu. 🙂
Si ce pacat ca ti-ai ignorat cheful…Ne-ai fi oferit si noua un happy end. 😉
31 octombrie, 2009 la 13:09
yola
Ador sfarsitul,mai ales partea cu sufletul gol!!
31 octombrie, 2009 la 15:31
CrUella
Awwwww ce romantic! 8->
31 octombrie, 2009 la 15:45
C.
Nu poti opri efectele vietii.Si chiar daca le-am putea opri,n-am face-o.Pentru ca in ele consta frumustea vietii.
31 octombrie, 2009 la 15:49
Larisa
Cere mai mult decat eternitatea.
31 octombrie, 2009 la 16:02
bounce
Si mie imi place foarte mult Vama Veche!Ma rog,imi placea…
Mie articolul asta mi-a lasat un gust amar.Si nu pentru ca nu mi-ar fi placut, ci pentru ca ma pun in pielea fetei care traieste asa ceva…
31 octombrie, 2009 la 16:11
Ovidiu
De ce spuneai ca ti-e frica de ceea ce ai scris? Poate pentru ca e adevarat? 🙂
31 octombrie, 2009 la 16:18
brunetica
De ce pleaca intotdeauna cei care reusesc sa ne tina de cald? 😦
31 octombrie, 2009 la 16:22
Dalloway
Uite in sfarsit niste ganduri sincere, pure si frumoase intr-o lume murdara si data peste cap. Keep writing!
31 octombrie, 2009 la 16:27
liver-pool
GG! Sau mai bine zis GA! :))
31 octombrie, 2009 la 16:41
madelaine
Ai suflet de poet.Imi place lucrul asta.
31 octombrie, 2009 la 16:48
Fata in Alb
Impresionanta scriitura.
31 octombrie, 2009 la 17:02
amelie
Numai oamenii cu adevarat deosebiti pot sa dezgoleasca un suflet.E mare lucru sa dai peste o astfel de persoana.
31 octombrie, 2009 la 17:04
Robert
Tot respectul meu pentru ceea ce scrii!
31 octombrie, 2009 la 17:17
crystyano
Eu sunt convins ca asta e numai primul capitol.Capitolul prin care intri in forta in viata.
31 octombrie, 2009 la 17:21
Pinsk
Foarte interesant mi s-a parut articolul tau, insa am o intrebare. Dupa „pana sa apuc sa rosesc” nu ar fi trebuit pusa o virgula?
31 octombrie, 2009 la 18:06
Le dernier coup
Nu stiu ce sa zic… Prima data mi s-a parut si mie ca ar merge o virgula, insa dupa aceea am luat-o „urechiometric” si nu am mai adaugat nimic.
Poate se pricepe cineva mai bine la gramatica si ne lamureste.
31 octombrie, 2009 la 17:29
blubber
Imi place ca tu aduci de fiecare data ceva diferit,indiferent de subiect.Si aici te-ai abatut de la clasica poveste de dragoste si ai creat un tablou (dupa parerea mea) foarte real si plin de pasiune.
31 octombrie, 2009 la 17:45
un copchil
Interesanta atentia asta a ta pentru detalii precum mainile si parul.Clar e pe gustul meu postul asta! ;;)
31 octombrie, 2009 la 17:51
Mishu
Cata dreptate are blubber…Pe langa asta, esti si foarte complexa. Daca nu eram sigur de asta pana acum, dupa ce am citit si postul asta pot sa bag mana in foc.
31 octombrie, 2009 la 18:02
Callie
Suflet de poet, ochelari Ray Ban, ruj rosu, geanta Alaia, blugi jerpeliti, carte, cizme de piele, minte de adult, vin rosu, cercei cu buburuze. Si tu vrei sa nu te iubim? 😀
31 octombrie, 2009 la 18:19
veve
Nota 10!Desi nu inteleg un lucru.Ma uitam la pozele cu tine…Cum de nu ti’a furat el tie privirea? 🙂
31 octombrie, 2009 la 18:22
Katie
Cat ma bucur ca am dat peste blogul asta,chiar am ce citi!Ai stofa de scriitoare!
31 octombrie, 2009 la 18:39
GaGa
Trebuia sa ne spui si cum v-ati intalnit.
31 octombrie, 2009 la 18:56
express
Un foarte frumos descris joc al seductiei!
31 octombrie, 2009 la 19:20
ADRI
Nici nu ai de ce sa te plangi,drumul asta e cu siguranta cel mai bun!
31 octombrie, 2009 la 21:56
Zipax
Nu e nevoie de virgula acolo. 😉
31 octombrie, 2009 la 22:03
Teo
Si cred ca si astazi o sa adormi tarziu…
31 octombrie, 2009 la 22:29
Mitza
Esti foarte naturala si tot ce scrii tu curge de la sine,e foarte foarte misto.Si e si mai misto daca e realitate.Nu de alta,dar vad ca deja se fac supozitii aici daca postul e pe bune sau nu.
Vinovatule,arata-te si zi-ne daca e pe bune sau nu. :))))
31 octombrie, 2009 la 22:57
minnie
Ce poveste faina! Un adevarat Paradis!
1 noiembrie, 2009 la 10:43
abstract
Mult stil,bun gust,acuratete,talent…Congrats!
1 noiembrie, 2009 la 10:47
SunShine
O placere sa citesti asa ceva!
1 noiembrie, 2009 la 10:47
MElodia
Bravi bravo si iar bravo!
1 noiembrie, 2009 la 10:51
roxy
Fie adevar fie aspiratie, postul asta ramane o bucata de suflet care iti da fiori si iti insenineaza ziua in acelasi timp.
1 noiembrie, 2009 la 10:55
nu conteaza
Totusi vad ca n-a intrebat nimeni nimic de titlu,banuiesc ca sunt singura care e pe dinafara…Okay,am inteles de ce „Drumul”.Am inteles de ce „FatFrumos”.Dar de ce „calare pe Dealul Spirii”? 🙂
1 noiembrie, 2009 la 10:59
Zipax
Probabil pentru ca Dealul Spirii = drumul.
1 noiembrie, 2009 la 10:33
nu conteaza
Si de ce calare?
1 noiembrie, 2009 la 10:35
nu conteaza
=)) Apare ca si cum as fi postat inainte sa-mi raspunzi si inainte sa pun eu prima intrebare. =)) Ce ceas zbanghiu are wordpressu’ asta..
1 noiembrie, 2009 la 10:40
Zipax
Pai dealul e o ridicatura,deci in loc de cal…avea un deal. :D:D:D
Ada…:-w
1 noiembrie, 2009 la 12:13
Gioni
Callie uita de cafea. 😛
1 noiembrie, 2009 la 12:37
Gringo
Ma bucur mult pentru tine, domnisoara mea draga. De ce? Pentru ca te maturizezi pe zi ce trece. Si reusesti sa impresionezi din ce in ce mai tare pe zi ce trece.
Eu nu o sa ma amestec in discutia realitate/fictiune. O sa iti spun doar ca de cele mai multe ori poti sa iti si fauresti drumul pe care il alegi. Primul pas e sa-i faci o poveste.
1 noiembrie, 2009 la 12:43
anathema
E povestea ta.Doar tu poti scrie sfarsitul ei.Scrie’l frumos.Scrie’l cum vrei tu 🙂
1 noiembrie, 2009 la 12:51
Lance
Da bai nene,asta da blog mishto.O sa revin.
1 noiembrie, 2009 la 14:38
catalin
Ce nu te omoara te face mai puternic.
1 noiembrie, 2009 la 14:47
♥Wabbit
Asta e unul dintre momentele alea in care numai voi doi existati pe pamant si nimic altceva nu mai conteaza.perfect!
1 noiembrie, 2009 la 14:55
Jerome M.
Dragut articol!
1 noiembrie, 2009 la 14:58
ank
Toata lumea ar trebui sa incerce sa traiasca fara graba macar asa,pentru o perioada scurta de timp.Sa ai parte de multa fericire!
1 noiembrie, 2009 la 15:02
Ellenutza
Foarte frumoasa povestea asta!E de o profunzime inimaginabila si de o sensibilitate rar intalnita.Te pup!
1 noiembrie, 2009 la 15:08
Vick
Ai un suflet foarte frumos.
1 noiembrie, 2009 la 17:39
glamour
Eu zic ca nu e fictiune,pentru ca numai o femeie indragostita poate sa exprime asa ceva. 🙂
1 noiembrie, 2009 la 17:50
Pacient
Lederniercoup,esti tare rau!!!
1 noiembrie, 2009 la 18:04
bubika
Incredibil de reusit postul asta!Esti o mandrie pentru lumea bloggerilor!
1 noiembrie, 2009 la 18:20
ZenKitty
Numai probleme aduc Feti-Frumosii astia.Frumos articol,sper sa aiba happyend.
1 noiembrie, 2009 la 18:26
shisei
Ce emotii am avut dupa ce am terminat de citit postul asta..Ai reusit sa ma impresionezi!Si vad ca nu numai pe mine.
1 noiembrie, 2009 la 18:33
Niccola
Dragostea tine bine de cald.Oricum e total incorect,ei ar trebui sa fie cei care sa gandeasca lucrurile astea si noi sa fim total detasate..
1 noiembrie, 2009 la 22:55
Zipax
Eh hai ca nu e chiar asa. Nici noi nu putem fara ei, dar nici eu nu pot fara noi.
18 decembrie, 2009 la 19:48
Delma
Touching post :-<
18 decembrie, 2009 la 20:32
meelu
Beautiful! 😡
Talent si sentiment, combinatia perfecta!
18 decembrie, 2009 la 20:33
Caroline
Iubesc postul asta pentru ca imi aduce aminte perfect de mine,de cum sunt eu,de cum iubesc eu!
18 decembrie, 2009 la 20:38
missy
Adormi cu ei in gand, dar nu te si trezesti cu ei in brate :-<
18 decembrie, 2009 la 20:40
Lola
Nici nu trebuie sa te trezesti langa dobitoci d-astia cu ochii inchisi. X(
18 decembrie, 2009 la 20:54
Zipax
Aici e mult mai mult decat ce discutati voi cu trezitul si cu dobitocul.
18 decembrie, 2009 la 21:04
Radu Georgescu
Mda,si eu simt acelasi lucru.Sau ma rog,percep altfel scriitura asta.Pentru mine e ceva foarte diferit de belle,de exemplu.
18 decembrie, 2009 la 21:11
lullaBy
Ce ciudat cum un simplu drum, sau un cuvant, sau o privire ne pot da pentru totdeauna viata peste cap…
18 decembrie, 2009 la 21:16
Keiko
Versuri din Vama Veche erau incheierea perfecta pentru povesrea ta 😡
18 decembrie, 2009 la 21:21
belle
Balsam pentru suflet.:)
18 decembrie, 2009 la 21:29
Yann
Ma incanta si ma satisface foarte tare blogul asta al tau!Bravos!
18 decembrie, 2009 la 21:32
Daniel
Dragut,dar un pic cam prea siropos daca e sa ma intrebi pe mine.
18 decembrie, 2009 la 21:39
mercury
Ce ti-e si cu miracolele astea…cateodata nu mai stii cum sa le inlaturi din viata ya.
18 decembrie, 2009 la 21:39
mercury
din viata ta*
si inca n-am baut nik 🙂
18 decembrie, 2009 la 21:50
Vlad
Bun bun de tot ce ai scris tu aici.
18 decembrie, 2009 la 21:52
Xpert
Daca nu stie e cam tantalache. :))
18 decembrie, 2009 la 21:59
mirunel
Mainile reci inseamna sinceritate,desi cred canu-i cazul aici.:))
Nice story!
18 decembrie, 2009 la 22:00
Simonne
Dealul Spirii era o zona de prin Bucuresti,eu asa tin minte.
18 decembrie, 2009 la 22:06
Le dernier coup
Tii tu minte ceva. 🙂
20 decembrie, 2009 la 12:35
Mishu
Eu raman la vorba mea cu complexitatea. 🙂
31 decembrie, 2009 la 10:53
gigica
Ce frumos…=((